Duplicity (2009) - Subtitrare
Duplicity se anunta un thriller senzational ce va aparea in data de 20 martie 2009 in Statele Unite. Doi spioni ce impartasesc un trecut tulbure impreuna se intalnesc pentru a face o ultima excrocherie pentru fostul lor sef.
Durata: 125 min
Limba engleza | spaniola
Va asteptam cu subtitrarea in limba romana imediat dupa aparitia filmului.
Cocalarul avut
Cocalarul are:
- freza ca Fernando Torres
- lansisor si bratarica de aur
- dusmani (foarte multi dusmani)
- fratiori (gata sa-l ajute la necaz)
- cea mai frumoasa femeie
- tricouri mulate
- gel in cap
- ochelari de soare
- jeg sub unghii si in dinti
- semnal la masina (dar nu-l foloseste; nu are nevoie pentru ca el stie drumul, de ce ar sti si altii unde vrea sa mearga el)
- folie pe geam
- talent (si el si femeile lui)
- paiete pe tricouri
- avatar cu Guta
- Yahoo Messenger
- cont pe Hi5
- inima de leu
- sejur la Mamaia in fiecare an
- tovarasii cei mai buni ( cu care bea si povesteste)
- multa caterinca
- cele mai noi videoclipuri
- din nou dusmani invidiosi
- celular cu multe melodii (se mai plictisesc oamenii pe strada si poate vor sa asculte ceva)
- ghete de fotbal
- teren de fotbal sintetic (inchiriat toata vara)
- undita ( sa mearga cu tavarasii lui buni la peste)
- locul lui de unde mananca saorma cu pofta
Va urma : Cocalarul stie, Cocalarul poate, Cocalarul ar vrea si altele.
Slovacia - un cosmar
Aceste randuri sunt scrise din Bardejov, Slovacia.
In aceste zile are loc un campionat de foosball cu participare internationala in localitatea amintita mai sus.
Romania participa cu 11 jucatori printre care ma numar si eu. Lasand la o parte organizarea turneului care este sub orice critica, pot spune ca acest orasel aflat in apropierea granitei cu Polonia pare desprins din filmele de groaza.
Chiar de la granita cu Ungaria, te izbeste un iz de vechi ce stapaneste intreaga Slovacie. Mergand spre Bardejov, in nord, ne afundam din ce in ce mai mult in ceva ce se transforma in cosmar. Intalnim Kosice si Presov, doua orase ce seamana cu Mizilul si Onestiul anilor 80, un drum ce se doreste autostrada dar este plin de petice si oameni foarte salbatici.
Ajungem in Bardejov. Ce ni se pare ciudat de la inceput este lipsa oamenilor de varsta a doua si a treia. Blocurile de tip comunist ne izbesc in fata cu parfumul lor invechit. Magazinele lipsesc aproape cu desavarsire. Restaurantele sunt putine, vechi si se mananca f prost.
La lasarea serii oraselul se transforma. Devine proprietatea adolescentilor alcoolici care se bat, se imping, rup hainele de pe ei, vomita pe strada. Politia…. ati ghicit… inexistenta.
Pensiunea la care stam este de o mizerie inimaginabila pentru secolul XXI. Si ceea ce socheaza pe toata lumea, locuitorii acestui orasel nu vorbesc nicio limba straina. Parca suntem pe alta planeta.
Cosmarul se va termina maine dupa ce turneul va lua sfarsit. Ma grabesc sa inchei pentru ca nu stiu cat de sigur este acest Internet Cafe. Dupa ce ajung in tara o sa dezvolt acest subiect.
Salutari din oribilul Bardejov, Slovacia
Logan GPL
Pe posturile romanesti de radio se difuzeaza o reclama la Dacia Logan care imi provoaca fiori. Un baietel recapituleaza niste strazi, o fetita se viseaza dispecera, si totul converge spre concluzie: “Logan Gpl … te grabesti sa devii taximetrist”.
De ce te-ai grabi sa devii taximetrist? De ce sa nu te grabesti sa devii doctor, arhitect, profesor?
In secolul XX Romania a cunoscut o puternica migratie a taranilor catre oras. Comunistii au adus forta proaspata de munca pentru a cladi socialismul. La sfarsitul secolului XX a aparut un fenomen ce poarta denumirea de retromigratie. Copiii taranilor adusi la oras nu si-au mai putut plati intretinerea de la bloc, au vandut apartamentele si s-au intors in natura.
Din nefericire vad ca se produce si un fenomen de retromigratie intelectuala. Copiii nu se mai grabesc sa fie olimpici. Se grabesc sa devina taximetristi.
Ne vedem in trafic.
Macarale
Se construieste mult. Oare se construieste si bine? Ma indoiesc.
Protectia muncii este practic inexistenta. Muncitori necalificati adunati din toate satele Romaniei isi demonstreaza calitatile de cascadori pe schele improvizate, purtand - in cel mai fericit caz- coifuri confectionate din ziare.
Investitori dubiosi, antreprenori obscuri, muncitori lenesi si hoti formeaza impreuna o echipa ce da o noua fata tarii.
Constructiile se fac dupa ureche, aprobarile de la primarii se dau dupa puterea financiara a fiecaruia.Sistemul functioneaza bine… si va mai functiona. Macaralele? Functioneaza si ele.
Pentru nostalgici, si nu numai, sa ne delectam cu melodia lui Luigi Ionescu.
Limbaj de lemn
In secolul IXX Mihai Eminescu lupta impotriva formei fara fond. Probabil ca, in mare masura, ii suntem datori pentru limba pe care o vorbim astazi. La sfarsitul acestui secol este posibil ca nepotii nostri sa multumeasca marilor figuri contemporane cu noi pentru limba pe care o vor vorbi.
Un sistem de valori ce se contureaza din ce in ce mai bine ii are ca lideri pe : Adrian Copilul Minune (sau nu mai este copil? … dar avorton tot este), Nicolae Guta, Florin Salam si alti rromi (ca sa nu spun tigani si sa fiu acuzat de rasism) ce ne sparg timpanele in fiecare zi pe strada, la mare, de ala taranii din blocul vecin.
La inceputul secolului XX Bucurestiul era denumit Micul Paris. Romanii au preluat frantuzisme. Dupa 1950 Bucurestiul devine Mica Moscova. Romania este rusificata. Suntem bombardati de tovarasi, cincinal, plan, campanii agricole.
Dupa 1990 trecem printr-o scurta perioada de tranzitie in care tot romanul devine intreprinzator si vinde blugi si ciunga din Turcia si devenim tara “companiilor multinationale” si a manelelor.
Nu mai avem cincinal… acum avem target. Nu mai e nimic pe linie de partid, acum avem team building. Nu mai sunt directii de urmat… e brainstorming.
Cuvinte fara esenta preluate de minti ratacite. E greu sa evoluezi intr-o societate in care se promoveaza Gigi Becali si Florin Salam (daca ii mai scriu de doua ori “numele” mi se face greata).
P.S. Una din cele mai frecvente cautari pe Google-ul romanesc este “Portugalia”. La prima vedere romanii par interesati de geografie. Din nefericire nu este asa. Prietenii stiu de ce!
Prioritate de stanga
In fiecare dimineata traiesc acelasi experiment. Aglomeratia din Bucuresti ma sufoca, ma enerveaza, ma intriga, ma oboseste. In fiecare dimineata sper ca ceva se va schimba si sperantele devin realitate. Ceva se schimba… in rau.
Oamenii sunt din ce in ce mai obraznici, mai prosti, mai grabiti, mai indiferenti. Orasul pare rupt din scrierile lui Kafka… nu are nicio logica, niciun sens.
Un drum ce se parcurge in mod normal in 10 minute, acum imi ia cel putin 45 de minute din viata. Radioul imi tine de urat. Ma pune la curent cu cele 4 sau 5 sinucideri care au avut loc peste noapte in tara, domni fara dictie explica cu un glas excitat ca a mai aparut o doamna care ar vrea sa faca sex cu 60 de barbati intr-o zi, imi intipareste in minte reclamele repetate obsesiv (mai ales una cu un copil isteric care ne spune “ce bine e la Bricostore”).
De multe ori asist pasiv acest spectacol trist, uneori devin agresiv si injur pentru a ma descarca, dar de cele mai multe ori observ ca ne indreptam incet si sigur spre schimbarea totala a regulilor… spre prioritatea de stanga.
